top of page
Caută

Implicată activ în societate, își spune părerea fără cenzură ori de câte ori simte nevoia pe paginile sale de social media. Sinceritatea și modul său direct au strâns în scurt timp o comunitate impresionantă, activă și informată. Uneori este considerată acidă, alteori mult prea implicată, însă de fiecare dată reușește să aleagă cu grație cuvintele care să nu fie tratate cu indiferență. Astăzi aflăm despre cum e să îți pese, cu Corina Băcanu - creator digital de cuvinte iscusite.


Consultă pagina de Recomandări a aplicației Voxa și vezi care sunt titlurile selectate de Corina Băcanu din biblioteca sa de pe Voxa.

Ești curios ce citește?


Bine ai venit în lumea cărților, dragă Corina! Să ne imaginăm că la un moment dat se va publica o biografie a ta, scrisă de tine sau nu. Ce ai vrea să fie musai menționat?

Că am fost un om bun. Că nu am lăsat deșeuri în urma mea, că nu am făcut rău intenționat, că am făcut bine intenționat, că am avut un talent care a făcut fericiți, câteodată, oamenii.


Care este relația ta cu cititul? Mai ai timp pentru asta?

Cititul este o mare dragoste. Îl asociez cu adolescența și cu tinerețea. Primele nopți pierdute au fost alături de cărți.


Din păcate, acum nu mai am timp. Și nu mai am nici puterea de a mă concentra. Și mai am și probleme cu ochii, după o zi plină, am senzația de nisip în ochi. Dar încerc să citesc când pot și cel mai des se întâmplă în vacanțe.


Există vreo carte care a avut un impact decisiv în viața ta?

Nu a fost una. Au fost toate. Chiar și cele care nu mi-au plăcut. De fiecare dată când am zis „asta e cartea preferată”, a venit altă carte „și mai preferată”.


Dar eu nu am cărți preferate, ci autori preferați: Caragiale, Rebreanu mai ales cu nuvelele sale, Mihail Sebastian, Malcom Gladwell, Thomas Man, sunt mulți și mi-e teamă că nu pot face o listă.


Apoi mai sunt profesioniștii din anumite domenii, psihologi, medici, arhitecți, antreprenori. Imposibil să ai doar o carte care să te fi transformat. Sunt suma minții autorilor care m-au modelat.


Care ar fi cartea pe care nu ai vrea să o rateze copilul tău? De ce?


Eu nu cred în sintagma „o singură carte” sau „un singur autor” care ne schimbă percepția asupra vieții. Cred că sunt atâtea minți luminate pe lume, că evoluăm de fiecare dată când dăm peste o scriitură nouă, un gând nou, o perspectivă nouă.


Mi-ar plăcea ca Aron să citească amintirile lui Creangă, Micul Prinț, basmele lui Ispirescu, Heidi, Colț Alb, Alice în Țara Minunilor, Pinochio, Petter Pan, să răsfoiască atlase de biologie, zoologie, să fie interesat de meserii. Per total, sper doar să îi placă să citească și orice ar citi cred că este minunat din start.


Relația ta cu scrisul este una specială. Este meseria ta, mijlocul tău frecvent de comunicare, motivul pentru care ai reușit să strângi alături o comunitate de oameni deschiși… Care crezi că este puterea cuvântului scris?


Nu mai știu. Acum 10 ani aș fi zis că la început a fost cuvântul, la mijloc și la final tot cuvântul. Însă după cum știi, eu iau pulsul societății din social media. Și, în ultimul timp, oamenii sunt mai atrași de contentul video, eventual cât mai scurt, decât de cel scris. Poate fiindcă acesta nu este solicitant.


Ce pot spune totuși este că scrisul a adunat în jurul meu oameni diferiți de restul. Și nu este o auto laudă. Dar oamenii care înțeleg cuvântul sunt clar mai puternici. Pentru că viața, cu toate aspectele ei, nu este simplă ca un video de 15 secunde. Este complexă, cu fraze întortocheate și multe sensuri. Și cei care sunt expuși la astfel de conținut sunt clar mai pregătiți pentru viață, să spunem.


Despre ce nu ai scrie niciodată? E un subiect pe care nu l-ai aborda?


Sunt multe subiecte pe care nu le-aș aborda sau nu mai vreau să le abordez. Pentru că am din ce în ce mai puțină disponibilitate pentru debate-uri. Deci nu mai vreau să scriu despre teme care polarizează. Vreau să râd, să mă simt bine, să îmi iau energia din lucruri bune și să am toată disponibilitatea pentru copilul și familia mea.


Te-ai gândit să scrii o carte?


Da. Nu o să scriu. Mai am multe cărți de citit și nu simt că am ajuns în acel punct al vieții mele în care am acumulat suficiente cărți citite cât să pot scrie eu una la rândul meu. Mai am de citit.


De curând oamenii te pot asculta la radio, în matinalul de pe Kiss FM, de luni până vineri de la 7 la 10. Cu ce simți diferit publicul care te ascultă față de cel care te citește?


Publicul care mă ascultă la Kiss nu mă cunoaște încă. Cel care mă citește mă cunoaște.

Deci la radio mă duc la blind date-uri, în fiecare dimineață, cu 2 milioane 500 de oameni.


În plus, la radio oamenii fac de obicei altceva în timp ce noi vorbim, e un alt mediu, mai dinamic, așa că și cuvintele sau ideile trebuie să fie mai penetrante. Învăț să comunic într-un alt mediu. Cu alt public. Care e mai greu de cucerit, fiindcă nu are timp :)


Care crezi că este principalul beneficiu al cărților audio?


Că poți să fentezi timpul. Poți să faci lucruri mici în timp ce auzi lucruri mari.

Că poți face o tocăniță mică în timp ce asculți autori mari.

Cum definești timpul tău pentru tine?


Avem o relație complicată cu timpul. Mă trezesc foarte devreme, am un program încărcat, am un copil destul de mic care necesita toată atenția mea, am un soț cu care vreau să îmbătrânesc deci o relație în care trebuie să investesc permanent și per total se face ora 12 noaptea și trebuie să mă culc ca să mă pot trezi la 4.


Cum îți alimentezi creativitatea?


Observând. Citind. Vorbind.


După ce se ghidează viața ta în prezent?


Job, pasiunile mele și familie. Nu neapărat în ordinea asta.


Ai testat Voxa încă de la apariție. Ai vrea să ne transmiți ceva? (sugestii, reclamații, laude dacă e cazul, etc)


E bine-venită! Știm deja că cititul se practică mai mult online/digital acum, până și online atenția oamenilor a scăzut mult, așa că varianta ideală a timpurilor rămâne audiobook-ul. Când mai ai și o voce faină care îți povestește, n-are cum să nu te prindă! Voxa reușește să fie produsul potrivit la timpul potrivit :)


Ai un cufăr în care poți pune la păstrare 3 lucruri (nu neapărat fizice, palpabile), pentru eternitate. Ce ai alege?


Amintiri din trecut, prezent și viitor. Și poate o porție de cartofi prăjiți ca să am ce ronțăi în timp ce răsfoiesc amintiri.

 

Cărți recomandate de Corina Băcanu


*regăsite pe pagina de Recomandări în aplicația Voxa pe Raftul Corina Băcanu, în luna februarie 2023.

  1. Vremea minunilor, de Cătălin Dorian Florescu

  2. E de rau, gandim prea mult, de Serge Marquis

  3. Să nu râzi, de Raluca Feher

  4. Nuvele, de Liviu Rebreanu

  5. Ultimii cai din stepă, de Maja Lunde

 

Revenim în curând cu un nou interviu. Stai cu 👀 pe noi.





Începem anul cu bucurie, motivație și un invitat cu totul special. Perioada sărbătorilor ne-a făcut poate mai conștienți de relațiile din viața noastră, de puterea și influența lor. Este importantă schimbarea? Ce facem în momentele în care răbdarea ne este pusă la încercare? Și mai ales: Care este cea mai potrivită alegere? Vorbim despre setări mentale și gestionarea lucrurilor care ne copleșesc, alături de Gáspár György.


Consultă pagina de Recomandări a aplicației Voxa și vezi care sunt titlurile selectate de Gáspár György din biblioteca sa de pe Voxa.


Ești curios ce citește?




Care sunt lucrurile care simți că te definesc în prezent?


Simt că mă definesc valorile după care îmi ghidez pașii și comportamentele. De-a lungul anilor, am ales să cred în curaj, compasiune, conectare și credință. Curajul de a promova sănătatea relațională în România. Compasiunea față de durerea și suferința oamenilor. Conectarea la ceea ce este mai măreț și dincolo de îngustimile minții mele. Credința că totul este conștiință.


De ce psihoterapeut?


Este o întrebare la care încă caut răspunsul. Uneori, simt că intuiția mi-a șoptit să fac asta; alteori, cred că o forță mai presus de mine m-a îndrumat pe această cale. Adevărul este că simt că aceasta este misiunea mea, este sensul existenței mele și de ce-ul pentru care mă trezesc dimineața. Când am început să practic psihoterapia, idee nu aveam cât de spectaculoasă este această îndeletnicire, cât de multe voi învăța de la oamenii care mă învestesc cu încrederea lor și cât de generoasă va fi viața din acest punct de vedere.


Ce este cel mai dificil în această meserie?


Atunci când sunt nevoit să refuz solicitările oamenilor care vin spre mine cu intenția de a începe un proces psihoterapeutic. Îmi este extrem de greu când oamenii mă învestesc cu încredere și vin cu speranță, iar eu sunt nevoit să-i pun pe o listă de așteptare sau să-i refer către alți terapeuți.


Care este condiția esențială ca un cuplu să înceapă sesiunile de terapie? Există vreuna?


Alegerea de a ieși din inconștiența relațională și disponibilitatea de a face din viața lor de cuplu o prioritate. Aceștia sunt cei doi pași care pot aduce cuplurile la terapie. Iar apoi mai sunt câteva reguli de urmat: 1. bunăvoința de a învăța să comunice într-un mod conștient; 2. angajamentul față de reducerea negativității (indiferent de forma ei de manifestare); și 3. energizarea relației cu ajutorul aprecierilor și a afirmațiilor pozitive la adresa partenerului. Pentru cei care mai au nevoie de informații pentru a alege sesiunile de vindecare în cuplu, le recomand cu încredere cartea Terapia imago: știința relațiilor, probabil cea mai complexă lucrare despre ce înseamnă terapia de cuplu. Iar pentru cei care preferă să ajungă altfel la informații, avem și o conferință pe această temă, care va avea loc în perioada 6-7 mai, la București.


Are sens terapia atunci când unul dintre parteneri vine la cabinet plin de scepticism și nu este dispus să coopereze?


Cel care vine plin de scepticism trăiește într-o lume subiectivă, aidoma fiecăruia dintre noi. Doar că acesta vede o lume în care nu există vindecare sau transformare. Iar această perspectivă poate fi nespus de dureroasă. Oamenii își formează, de foarte timpuriu, niște credințe despre relații; în lipsa unei vieți conștiente, aceste convingeri subiective devin tot mai solide. Nu întâmplător, trecutul este una dintre cele mai puternice forțe de pe această planetă. Iar atunci când un astfel de partener merge la terapie, este necesar ca terapeutul să realizeze că fiecare ființă umană are o minte subiectivă, definită de ceea ce s-a întâmplat în trecut. Inclusiv perspectiva terapeutului este biasată, doar că acesta a lucrat (să sperăm!) suficient de mult cu sine încât să se fi diferențiat îndeajuns încât să accepte că oamenii au păreri și puncte de vedere diferite. Atunci când abordăm scepticismul cuiva cu un dram de curiozitate empatică stârnim seva cooperării.


Care este momentul în care trebuie începută terapia de cuplu?


Pentru că am vorbit, mai sus, despre subiectivitatea minții, aș fi tentat a spune că fiecare moment este unul bun pentru a începe terapia de cuplu (chiar și atunci când alegem să ieșim dintr-o relație sau când încă nu formăm un cuplu). Dar aș puncta și faptul că psihoterapia nu este unica modalitate terapeutică existentă. Eu practic psihoterapia; dar cred și în vindecarea prin artă, prin comuniunea cu natura, prin practicarea unor ritualuri spirituale sau prin experiențe șamanice. Universul este suficient de generos cu noi încât să ne pună la dispoziție mai multe instrumente, dar ne-a lăsat și libertatea ca noi să le alegem pe cele cu care rezonăm cel mai bine.


Care este cel mai des întâlnit factor extern care influențează o relație?


Modelele la care am fost expuși în mica copilărie. Relația de cuplu a părinților devine tiparul pe care se bazează relația noastră de cuplu. Iar legătura creată între noi și părinții sau îngrijitorii noștri este normalitatea spre care tindem. Din fericire, aceste influențe se pot limita, însă totul depinde de nivelul nostru de conștiință relațională.


Știm că a comunica este foarte important într-o relație. Ce rol au însă certurile? Pot ajuta?


Certurile sunt parte din fiecare poveste relațională. Acestea sunt niște oportunități de transformare și de creștere excepționale. Harville Hendrix, mentorul meu în ceea ce privește terapia de cuplu imago, spune că cearta atrage după sine mult potențial. Deoarece fiecare conflict este un portal care poate duce spre schimbare. La fel ca în cazul stresului, depinde mult de care sunt percepțiile noastre. Asemenea stresului, conflictele în sine nu sunt nocive, dar convingerile și comportamentele noastre pot transforma o ceartă într-o tragedie sau într-o oportunitate de creștere. A învăța să ne certăm inteligent, din punct de vedere relațional, este probabil superputerea omului din zilele noastre.


Se pune accentul în ședințele de psihoterapie doar pe relația cu partenerul/a și pe cea cu părinții? Ne pot influența la fel de puternic și celelalte tipuri de relații din viața noastră?


În terapia de cuplu imago, forma de intervenție pe care eu o practic, se spune că 90% din nemulțumirile partenerilor sunt despre trecut (copilărie). Dar, schimbarea și vindecarea se produc în prezent. Cu alte cuvinte, acel 10% care are legătură cu ceva ce a făcut sau ce nu a făcut partenerul stârnește bagajul nostru psihologic cu care am venit de acasă (de exemplu relația cu părinții) și totodată reprezintă o oportunitate de cunoaștere de sine și de conștientizare relațională. Din punctul meu de vedere, suntem rezultatul relațiilor noastre trecute, prezente și viitoare. Sinele uman îl văd într-o lumină relațională, chiar cuantică. Ceea ce pentru mine înseamnă că totul este interconectat, în legătură cu tot ce a fost, este și va fi vreodată.



Care este relația ta cu cititul? De ce citești?


Una adictivă, dar este genul de dependență sănătoasă. Zic eu! (râde) Am vorbit mult despre relația mea cu cititul, care nu a fost deloc ușoară în copilărie și adolescență. Dar, la fel ca relațiile de cuplu, și cele cu cititul se pot schimba, dacă trăim o viață conștientă. La mine s-a schimbat radical. Iar acest fapt este dovedit prin editura Pagina de Psihologie, pe care o conduc împreună cu prietenul și colegul meu Paul Părăuan, și prin fascinația pe care o am față de educația prin lectură. Citesc pentru a-mi face viața mai ușoară. Citesc pentru a celebra frumusețile existenței. Citesc pentru a mă înțelege mai bine. Citesc pentru a mă conecta cu lumea. Citesc pentru a-mi liniști emoțiile. Citesc pentru a-mi curăța mintea. Citesc pentru că altfel sufletul meu s-ar stinge, încet și sigur.


Cât de des citești?


Cât de des este posibil. Am cărți peste tot în jurul meu. Rar se întâmplă să plec la drum fără o carte. Iar de când mi-am activat contul de cititor pe Voxa, citesc chiar și atunci când îmi obosesc ochii. Nu-mi pot imagina o zi fără să citesc ceva.


Te-a salvat vreodată o carte?


Da, și sub diferite forme. Unele m-au salvat din punct de vedere psihologic. Altele mi-au liniștit emoțiile sau mi-au arătat ce posibilități aș putea avea pe viitor. Au fost și cărți care mi-au schimbat relația cu banii, așa cum este titlul semnat de Lynne Twist, Sufletul banilor. Dar și Suflete de sticlă, care s-a publicat în plină pandemie și care ne-a salvat editura de la colaps economic.


Bănuiesc că psihologia și dezvoltarea personală sunt categoriile spre care te îndrepți adesea atunci când alegi o carte. Citești și ficțiune?


Sunt dependent de cărțile de psihologie, psihoterapie și tot ce există în materie de știință a relațiilor, a emoțiilor și mai nou a fizicii cuantice. Cu toate acestea, printre cărțile mele de suflet se numără Alchimistul (care este la granița dintre beletristică și dezvoltare personală), Acolo unde cântă racii, Povestea iepurașului Peter și poveștile despre Winnie de pluș.


Ai un cufăr în care poți pune la păstrare 3 lucruri (nu neapărat fizice, palpabile), pentru eternitate. Ce ai alege?


Amintirile. Iubirea a tot ce a făcut parte din viața mea. O poză cu Pământul văzut din cosmos.

 

Revenim în curând cu un nou interviu. Stai cu 👀 pe noi.



Actor al Teatrului Național București, om de televiziune și un fin observator al societății contemporane, Mihai Călin este naratorul Voxa cu cele mai multe ascultări înregistrate. Una dintre cărțile narate de el, Gândește ca un călugăr de Jay Shetty este cel mai căutat și ascultat audiobook de la lansarea aplicației și până acum. Astăzi vorbim despre cuvinte… și tăcerile care le valorifică.


În săptămâna 5-11 decembrie găsești pe pagina de Recomandări a aplicației


câteva titluri selectate chiar de Mihai Călin din biblioteca sa de pe Voxa.


Ești curios ce citește?



Cum s-ar prezenta Mihai Călin unui copil de 4 ani?


Salut. Eu sunt Mișu. Vrei sa fim prieteni?


Autenticitate - cuvântul anului 2022. Poate atât de des folosit încât s-a golit de sens. Ce înseamnă să fii autentic pentru dvs?


Să acționezi în acord cu ceea ce gândești și simți.


Ani de televiziune, seriale, zeci de roluri și piese de teatru… O experiență diversă, un ritm constant și un prezent foarte activ. Ce considerați cel mai greu de gestionat în viața unui actor?


Succesele si eșecurile:)


Ce era magic pentru copilul Mihai?


Mersul la colindat pe ulițele mahalalei Rahova.


Pentru ce merită să lupți până la capăt?


Pentru ceea ce iubești.


Cărțile sunt nelipsite în viața dvs - faceți adesea trimiteri la titlurile pe care le citiți, sunteți mereu în căutarea următoarei cărți. Acum citiți și pentru alții. Sunteți unul dintre cei mai apreciați naratori pentru Voxa. Cea mai ascultată carte din aplicație - Gândește ca un călugăr, de Jay Shetty - este în lectura dvs. De ce citiți?


Literatura este un univers, o lume în care te scufunzi și înoți (sau zbori). Uiți de viața cotidiană, de banalitatea ei. E ca un spectacol magic. E încă o viață.


Ce carte nu ați vrea să rateze copilul dvs? De ce?


Minunea de R.J.Palacio. Pentru bunătatea, empatia și dragostea pe care le întâlnești acolo. Dar și pentru frica și intoleranța ignorantā pe care le întâlnești tot acolo.


Atunci când intrați într-o librărie, care sunt cărțile spre care vă îndreptați? Din ce categorie?


Beletristică și istorie.


Ce personaj din ce roman pe care l-ați citit v-ați dori să jucați și nu ați avut ocazia încă?


Nu am.


Ce înseamnă libertatea pentru dvs?


Libertatea este fundamentală. E viața.


Care sunt valorile după care vă ghidați în prezent?


Încerc să fiu corect cu oamenii… chiar bun, uneori:)


Aveți un cufăr în care puneți pune la păstrare 3 lucruri, pentru eternitate. Ce ați alege?


E cam mult. N-ar folosi nimănui. Nici n-aș vrea să las un semn pentru eternitate. Ar fi un gest de aroganță, emfază.



 

Cărți recomandate de Mihai Călin


*regăsite în perioada 12 - 18 decembrie 2022 pe pagina de Recomandări a aplicației, în cadrul raftul dedicat acestuia.


1. Copiii de pe Volga- Guzel Iahina

2. Zorba Grecul- Nikos Kazantzakis

3. Fizica tristetii- Gheorghi Gospodinov

4. Ferma animalelor- George Orwell


bottom of page